Era o dimineață frumoasă de vară, în care soarele strălucea cu putere. Mă pregăteam să merg la primul meu concurs de biciclete (nu ca participant)! Ce aveam de făcut? Trebuia să stau cu încă cineva la un punct de pe traseul de biciclete de la Tapia, ca nu cumva vreunui concurent să-i vină ideea de a trișa.
Am plecat de acasă și tata m-a lăsat acolo, în grija organizatorilor. Primul lucru care l-au făcut a fost să îmi dea un tricou (care îl mai am și acum). Îmi venea perfect. M-am întâlnit cu acel cineva, pe care nu-l cunoșteam, dar am devenit prieteni și am mers către locul în care trebuia să stăm. Ajunși acolo ne-am dat cu spray împotriva țânțarilor (pentru că acolo erau foarte mulți) și ne-am pus pe așteptat.
În prima jumătate de oră nu s-a întâmplat nimic semnificativ, dar apoi au venit concurenți unul câte unul. Am stat acolo până ce s-a terminat concursul și am coborât din pădure (pentru că pădurea se afla pe un deal).
Jos s-au împărțit premiile pentru participanți, iar eu am primit niște stickere. Mi-a plăcut să stau acolo ca voluntar și voi mai merge și altădată.
Un blog pentru toată lumea!
Comentarii
Trimiteți un comentariu