Gaby's Worlld

În excursie un copil cade în apă şi ţipă: -Ajutor, ajutor! -Ce ţipi aşa? întreabă Bulă de pe mal. -Nu ştiu să înnot. -Nici eu nu ştiu, dar nu ţip atâta...

          A fost odată ca niciodată un băiat care trăia cu părinții lui într-un orăşel. Băiatul mergea la şcoală în fiecare zi.           Într-o zi când mergea la şcoală a văzut ceva ciudat. O maşină mergea pe stradă fără numere de înmatriculare.           -Acel om va primi o amendă foarte mare, şi-a spus el.           A mers mai departe şi acea maşină era oprită pe marginea drumului, iar în spatele ei se afla o maşină de poliţie. Poliţistul i-a spus şoferului:           -Trebuie să ai numere de înmatriculare ca să circuli cu maşina!           Şoferul i-a plătit amenda poliţistului.           Când a ajuns la şcoală, le-a povestit colegilor ce s-a întâmplat şi ei erau foarte interesaţi de povestea băiatului. Ziua a trecut fără alte evenimente importante.

-Tăticule, azi doamna învăţătoare m-a lăudat că sunt cel mai bun din clasă. -Cum aşa, Bulă? -Doamna învăţătoare a zis: sunteţi nişte măgari, dar Bulă vă întrece pe toţi.

          A fost odată un om care avea ochi maro, păr negru, era înalt şi stătea într-un orăşel de la marginea ţării.           El trăia într-o căsuţă din cărămidă, izolată şi lângă ea se afla un garaj de aceeaşi culoare. Înăuntru era parcată o maşină neagră care avea două dungi verzi.           El nu lucra. A mers să se angajeze la o companie foare mare ca să spele wc-urile. După ce a dat interviul, directorul i-a cerut adresa de e-mail ca să-i spună dacă l-a angajat sau nu. Omul nostru a răspuns că nu are. Atunci directorul l-a dat afară.           Omul a plecat şi a cumpărat un kilogram de căpşuni. Le-a vândut din casă în casă şi a făcut un profit de 40 de lei. A repetat procedura mai multe săptămâni şi şi-a înfiinţat o companie foarte mere.           Într-o zi a venit un agent de securitate pentru a-i asigura compania. După ce i-a spus agentului datele de care avea nevoie, agentul i-a cerut adresa de e-mail. Omul nostru a spus că nu are. Agentul l-a întrebat cum a reuşit să înf

Care este preferatul vostru?

          Un explorator era în junglă pentru că vroia să facă nişte studii ştiinţifice. El nu era singur în junglă deoarece avea nevoie de cineva care să filmeze ceea ce făcea el.           Într-o zi el porneşte la drum. El pleacă din tabără către junglă pentru a vedea de unde izvoreşte râul care curgea prin pădure.           Ca să vadă de unde izvoreşte râul trebuie să traverseze traverseze un afluent al râului respectiv. El se gândeşte că dacă ar merge în josul afluentului ar putea găsi ceva pe care să poată traversa.           El găseşte un pod de lemn. Era cam şubred, dar exploratorul îşi spuse că nu are foarte multe kilograme şi va putra trece fără probleme.           Dar podul se rupe sub greutatea lui. Exploratorul s-a speriat puţin în momentul când s-a rupt podul pentru că se gândea că se va lovi.           El cade în apă, dar nu se răneşte. După ce a căzut în apă a verificat dacă are vreo lovitură zdravănă. Nu avea decât nişte zgârieturi.           Însă râul e plin de cr

Azi am făcut un an de blogger!

          Acesta este Tristan Trenn. El este un om de treabă, un profesor bun şi un tată grijuliu. În fiecare zi se trezeşte la ora şase şi jumătate. Apoi îşi ia halatul şi merge la baie. El se rade, face un duş scurt şi se şterge. Apoi se întoarce în dormitor şi îşi pune halatul pe umeraş. Acum îşi ia pantalonii şi cămaşa. Îşi pune şi o cravată.           El îşi trezeşte soţia şi copii. Între timp merge în bucătărie ca să pregătească micul-dejun. La ora şapte el pleacă. Trebuie să fie punctual la şcoală. Domnul Trenn termină orele la ora două şi jumătate. După ore el merge la magazin. Acasă el găteşte prânzul. Apoi spală vasele şi pune cumpărăturile în raftul potrivit. El îşi ajută copiii la teme. Câteodată îi şi verifică.           El se aşează la birou şi pregăteşte orarul pentru a doua zi. Între timp vine acasă soţia lui şi servesc cina. Când copiii sunt în pat, domnul Trenn povesteşte cu soţia lui sau joacă cărţi. Când este un film frumos la televizor atunci ei îl vizionează. În

Anunţul publicitar este textul nonliterar prezent în ziare, reviste sau pe internet, al cărui specific constă în informaţia clară privind vânzarea/cumpărarea unui produs sau a unui serviciu pe baza activării principiului cererii şi ofertei de către un emiţător şi un receptor nediferenţiat. Trăsături: -stil voncis, fără echivoc, accesibil publicului larg; -scop informativ, dar şi scop persuasiv; -informaţiile transmise răspund la întrebări implicite de tipul: „Ce?”(obiectul/serviciul care reprezintă subiectul anunţului), „Cât?”(preţul), „Unde?”(locul din care poate fi achiziționat), „Când?”(valabilitatea anunţului); -structură compactă, simplă şi logică; -cuvintele sunt folosite cu sensul de bază, pentru a nu se produge ambiguităţi.

Situându-se în categoria discursului public, textul publicitar se caracterizează prin următoarele trăsături: -prezintă într-un mod (cât mai) concis şi atrăgător un produs (comercial, cultural, politic) pentru a convinge publicul de importanţa şi utilitatea sa; -are o difuzare socială pe scară largă; -codul cultural este cunoscut de toată lumea (de exemplu: familia, petrecera timpului liber, sănătate, relaţii sociale, cuplu, ecologie etc); -publicitatea propune o imagine standard a bunăstării; -publicitatea este o construcţie unitară în care sloganul, textul şi imaginea sunt dimensiuni inseparabile ale unui sens global; -sloganul trebuie să fie frapant şi uşor de ţinut minte: se poate baza pe jocuri de cuvinte,repetiţii, aliteraţii, hiperbole etc.

Este specie epică în versuri, de mică întindere, populară sau cultă. Balada populară relatează o acţiune eroică sau fapte neobişnuite din trecut şi care intervin uneori elemente fabuloase. Conflictul este puternic, acţiunea - dinamică şi tensionată - , de mică întindere, iar intriga este simplă. Personajele putinţe şi înzestratrate cu puteri supranaturale. Personajele pot fi construite prin antiteză şi prin hiperbolă. Balada cultă porneşte de la modelul celei populare, dar se deosebeşte de acesta prin dinamica desfăşurării acţiunii, ceea ce duce la o mai mare concentrare, şi printr-o versificaţie mai îngrijită. Balada cultă modernă renunţă în mare măsură la epic, din care păstrează o schemă generală, preferând simbolurile lirice, metafora, alegoria.

Este specie a genului epic în proză, de dimensiuni relativ întinse. Se povestesc întâmplări fantastice puse pe seama unor personaje cu însuşiri supranaturale, pozitive şi negative. Acţiunea basmului se naşte din conflictul dintre forţele binelui şi ale răului, dintre adevăr şi minciună. Sunt prezente formule tradiţionale (de început, mediane şi finale). Timpul şi spaţiul acţiunii sunt vagi, nedeterminate. Deznodământul aduce întotdeauna triumful eroilor pozitivi.

Este specie a genului epic, în versuri sau în proză. Conţine o scurtă poveste alegorică în care sunt satirizate defecte omeneşti cu scopul de a le îndrepta. Personajele fabulei sunt animale, plante, obiecte înzestrate cu însuşiri umane, aşadar figura de stil predominantă este personificarea. Are, de regulă, două părţi: partea narativă, care cuprinde povestirea alegorică a faptelor, şi parte finală, morala, care este o învăţătură ce se desprinde din naraţiune.

Este specie de mică întindere. Este acţune simplă, concentrată, limitată la un singur episod - semnificativ - din viaţa unuia sau a câtorva personaje. Modul predominant de expunere este naraţiunea, împletită cu dialogul.

Este specie epică în proză. Este de dimensiuni relativ reduse faţă de roman, dar mai ample decât ale schiţei sau ale povestirii. Acţiunea urmăreşte un singur fir narativ. Intriga este complexă, riguros construită. Conflictul care determină acţiunea este puternic şi antrenează mai multe personaje. Numărul personajelor este relativ redus. Are o obiectivitate sporită, pentru că păstrează o legătură destul de exactă cu realitatea, urmărind asigurarea caracterului verdic. Accentul cade asupra evoluţiei personajelor şi nu asupra întâmplărilor. Modul de expunere dominant este naraţiunea, îmbinată cu descrierea şi dialogul.

Este specie a genului epic în proză, de mari dimensiuni, cu o acţiune complexă desfăşurată pe mai multe planuri şi o intrigă complicată progresiv, la care participă numeroase personaje bine individualizate. Fiind cea mai amplă specie a genului epic, romanul dezvoltă mai multe nuclee narative, iar conflictul este variat, luând atât o formă exterioară cât şi una interioară. Romanul prezintă, în general, o structură arborescentă, urmărind mai multe linii ale acţiunii şi chiar mai multe serii de personaje. Faţă de celelalte specii epice, romanul nu are canoane sau reguli fixe, distingându-se prin capacitatea de adaptare la toate epocile şi curentele literare, într-o permanentă căutare de noi forme de exprimare.

Aici este un început de text: „Într-o zi, observi că simțurile tale au luat-o razna: poți să miroși sunete, să auzi texturi, să guști culori etc. Descrie lumea din jurul tău!” Sunt curios cum îl veți continua! Lăsați un comentariu cu continuarea textului. Succes!